Daca in '90 am bifat 20 de ani, pot spune ca mi-am petrecut viata fifty-fifty inainte si dupa Revolutie (sau ce o fi fost la sfarsitul lui '89).
Ce-mi amintesc din prima jumatate?
Ca si copii ne jucam mai mult, invatam inclusiv sambata iar la TV(R) nu prea aveai ce sa vezi. Noroc cu sarbii, unde am vazut cele mai frumoase filme, emisiuni de muzica sau meciuri de basket european.
Daca tot este acum la moda un cantec cu inceput pionieresc, si eu imi amintesc ca atunci cand auzeam "Noi in anul 2000, Cand nu vom mai fi copii" ... ma gandeam cum voi fi in 2000, la 30 de ani, cu familie, serviciu si toate cele.
Scoala era mai grea si mai serioasa decat astazi, ceea ce nu ma impiedica sa-mi amintesc clipele frumoase petrecute in acea perioada.
Am fost prima generatie care a facut engleza din clasa a doua si franceza din clasa a cincea.
Pe vremea aia, in fotbal, Craiova era Maxima, iar meciurile din Cupa UEFA le-am vazut in salile de clasa impreuna cu colegii si profesorii.
Am fost o generatie OK in scoala generala, majoritatea reusind "sa intre" la licee bune. Noi am avut in clasa de liceu aproape jumatate din clasa din generala, astfel incat cele mai frumoase amintiri din liceu le-au continuat pe cele din generala.
Despre armata ce sa mai zic, am inceput-o inainte de revolutie si am terminat-o dupa. Deoarece ne-a prins Revolutia in ostirea romana, in loc de 9 luni (la T.R.) am facut doar 6, astfel incat pana la inceperea facultatii am avut cea mai lunga vacanta: 6 luni. Cum au trecut cele 6 luni? La fel de repede ca ultimii 20 de ani :)
Ce-mi amintesc din ultimii 20 de ani, cei de dupa Revolutie?
Timpul a zburat mai repede parca.
Facultatea era de 5 ani, noi fiind prima generatie care a dat examen de licenta.
Daca inainte era cu repartitii, cand am terminat noi, fiecare ne-am angajat care cum a vrut (sau a putut).
Eu m-am angajat inca din anul 4, primul job fiind intr-o editura particulara, unde se realizau primele manuale alternative.
Ei bine, Daria a invatat in clasa a V-a dupa manualele la care am contribuit si eu la primul job.
De altfel, n-am lucrat decat in mediul privat, fie ca a fost editura, agentie de publicitate sau firma de IT.
Si asa cum ne preciza cantecelul "Noi in anul 2000, cand nu vom mai fi copii" ... mi-a venit randul la casatorie, copil, botez si restul, astfel incat sa pot compara acum primii ani de scoala ai mei, cu ai Dariei, fetita mea, care invata exact in scoala in care am invatat eu, fix in aceeasi serie si in aceasi clasa.
Dupa asa o retrospectiva ar trebui poate si o concluzie.
La aniversarea a 18 ani am primit o felicitare (marca "Fondul Plastic") pe care scria "Omule nu te complica!", infatisand un om aplecat, care privea in spate printre picioare. Reluand urarea de atunci, cumulata cu experienta ulterioara, concluzia ar fi:
Nu te complica! Fii echilibrat si cat mai natural!Etichete: aniversare, stil de viata