(̅_̅_̅_̅(̅(̅_̅_̅_̅_̅_̅_̅_̅_̅̅_̅()‎ڪے~ ~ + + +

Azi fiind 31 mai si Ziua Internationala Anti-Fumat am zis sa particip si eu in felul meu la aceasta campanie.

Nu ma voi referi la faptul ca 15% din cazurile de deces din Europa sunt cauzate de tutun sau ca mor 100 de fumatori zilnic, ci voi vorbi mai mult despre responsabilitate.

Multi dintre cunoscutii care fumeaza recunosc ca nu este sanatos, dar n-au suficienta ambitie sau responsabilitate sa se lase de fumat.

Un coleg mai tanar mi-a spus chiar ca daca si el si sotia lui ar renunta la tigari, ar economisi cam 600 Ron in fiecare luna, adica exact rata pentru prima casa.

Si atunci? Avand in vedere criza si faptul ca sanatatea costa tot mai mult, de ce nu scade numarul fumatorilor?

Daca as fi dur as spune ca numarul fumatorilor scade natural, mai repede decat cel al nefumatorilor, dar altii le iau locul de la varste din ce in ce mai fragede.

Si atunci de ce nu se opresc totusi?

Nu ma refer la cei care se apuca de fumat pentru a fi in trend sau pentru a se simti adulti. Ma refer la cei care au trecut de aceasta faza dar continua totusi sa fumeze. Din obisnuinta cel mai des. Daca pentru sanatatea lor nu-si fac probleme - si de multe ori nici pentru sanatatea celor care inhaleaza pasiv fumul lor de tigara - ar trebui sa-si faca griji pentru cei dragi lor si macar din responsabilitate pentru ei sa nu le devina o povara.

Nu stiu daca in masurile anti-criza initiate de guvern se regaseste si capitolul tutun, dar sunt sigur ca azi multi dintre manifestantii de la anuntatele greve nu vor respecta semnificatia zilei de 31 mai: Macar o zi fara tigari!

Daca tot vorbim despre solidaritate si responsabilitate, poate ar trebui sa nu mai punem semnul egal intre un fumator si un nefumator care cotizeaza la sistemul de sanatate.

Asa cum atunci cand ai baut si faci accident pierzi la asigurarea CASCO, cred ca la fel ar trebui o responsabilizare financiara la capitolul "sanatate", daca din responsabilitate proprie nu se poate.