Am primit de la Vavaly primele
4 volume si prima impresie, privindu-le, a fost de intuneric si de negru.
Negre sunt si multe dintre gandurile personajelor sau ale cititorului care parcurge intamplarile intunecate din carte. "In Tenebrele Valhalei" s-ar putea numi la fel de bine "Printre negrele Valhalei", negrul fiind predominant si pe coperta dar si in interior.
Singura raza de speranta, singura luminita in noapte este iubirea, care se manifesta sub fatete din cele mai nebanuite. Si din cand in cand aparitia fulgeratoare a cate unui inger, despre care nu stii daca nu cumva este demon :)
Nu stiu nici cum as descrie mai corect primele 4 volume: un dialog de monologuri amestecat cu un monolog de dialoguri. Trecerea de la gandurile lui Mike la temerile Gaiei se face cu viteza visului, fara avertizare. La fel se intampla si cu dialogurile impletite intre monologuri.
Daca mai amintesc si vocile din vis si faptul ca totul pare a fi un cosmar in care se poate intampla orice, cred ca tocmai v-am facut curiosi. Daca mai adaug printre ingrediente frig, frica, somn, ceata, noapte, demoni si naluciri cred ca... v-am introdus in tenebrele Valhalei. Ah, sa nu uit stilul anime japonez si Manga.
La prima vedere Valhala este un oras, dar inaintand in tenebrele sale iti dai seama (cam tarziu) ca este mai mult decat atat. Iti poti face o idee despre ce-ar putea fi Valhala, dar nu sunt sigur ca dupa primele 4 volume ai rezolvat misterul. Stiu insa sigur ca-ti vei dori sa le citesti si pe urmatoarele pana la 12.
12 noaptea, 12 volume... greu de spus, dupa ce primul volum incepe dimineata devreme (pe intuneric) iar fiecare volum din primele 4 se incheie in somn, in noapte, frig sau frica.
Multumesc autorilor Sandra Coroian si Dragomir Mihai Viorel pentru sufletul depus
In tenebrele Valhalei si pentru ca m-au inclus in acest Book Tour si-i urez lectura placuta
Danielei Alistar, careia ii voi trimite azi cartile.
Spor!Etichete: blogosfera, cultura, educatie, Romania
